GEOSITUL BRAZI ȘI LACUL DE SMARALD

Acestă structură vulcanică de aprox. 1,2 milioane de ani. Activitatea vulcanică a început cu repetate explozii magmatice și freatomagmatice (= interacțiunea dintre magmă și apa freatică), depunând mai multe strate compuse din sedimente vulcanice (=piroclastite). Astfel, în prima fază s-a format un con vulcanic de tip maar sau inel de tuf alcătuit din strate paralele de piroclastite. Cu timpul când apa freatică s-a consumat și cantitatea de gaze s-a redus, a început intruziunea de lavă în hornul vulcanic și în crater, formand un lac de lava. În urma răcirii/solidificării lacului de lavă s-au format rocile bazaltice. Activitatea vulcanică s-a încheiat cu erupția Stromboliană, formând conul de scorie de la dealul Hegheș.

În locul ”Lacului de Smarald”  la începutul anilor 2000, era o cariera de piatră activă de unde se exploata bazaltul. Bazaltul este folosit mai ales în construcții (drumuri, căi ferate) dar și pentru decorațiuni, statui etc. Prin încălzirea și extrudarea bazaltului produc vata bazaltică, care are potențial excelent de izolator termic. Cu adâncirea carierei a fost atinsă un nivel de unde a izbucnit un mic izvor care împreună cu apa de ploaie și topirea zăpezii au format un lac a carui nivel crește anual mai multe centimetrii. Astăzi lacul are o adâncime de aprox. 15-20 metrii. Culoarea de „samarld” a lacului se datorează unor alge verzi și a unor particule de rocă foarte mici care se află în suspensie în lac reflectând lumina soarelui. Lacul are diferite nuanțe în diferite perioade ale zilei pentru că își schimbă culoarea în funcție de unghiului de cădere a razelor de soare sau și în funcție de anotimpuri. Culoarea cea mai intensă este primăvara și vara când înfloresc algele și sunt mai multe zile însorite.