Cotul Turzunului

Aria naturală protejată de interes național Cotul Turzunului (2.254)

 

LOCALIZARE

 

 

Rezervaţia avifaunistică Cotul Turzunului se află în nordul-vestul judetul Brașov, între satele Mateiaş, Dopca, Bogata Olteană și drumul județean cuprins între E60 și localitatea Racoș. şi cuprinde un cot al Oltului, lung de 13 km care primăvara se revarsă.

 

Aria este situată la limita dintre Munții Perșani și Depresiunea Făgărașului în partea ei estică, într-o zonă îngustată numită Culoarul Hoghizului, drenat de apele Oltului la altitudinea de 445 m.

 

 

 

Importanţa ariei protejate 

 

Arie protejată geologică de importanţă naţională.

Mlaștina de la Cotul Turzunului reprezintă o importantă componentă a mediului natural specific depresiunilor de la marginea depresiunii Transilvaniei, în care păsările care trăiesc aici, sunt păstratoare ale condițiilor de cuibărit locale, ceea ce justifică pe deplin încadrarea ei printre locurile de popas și reproducere aflat pe direcția unuia dintre cele mai importante trasee europene de migrație a păsărilor din zonele boreale spre Mediterana. (ruta V, centro-europeană – bulgară). 

 

 

 

Descriere 

 

Cotul Turzunului reprezintă o luncă inundabilă a Oltului cu o lungime de cca 13 km. În timpul formării bazinului hidrografic al Oltului cursul de apă întâlneşte mai multe “înrădăcinări bazaltice” (stânci) pe care nu poate să le străpungă şi prin ocolirea acestora Cotul Turzunului, un sistem aproape circular hidrografic în jurul dealului Turzunului.

Primăvara şi  toamna, în timpul migraţiei, păsările caută ochiurile de apă din Cotul Turzunului pentru hrană, odihnă, perioade pre şi post nupţiale sau cuibărit. Rezervaţia se află pe ruta V de migraţie, central europeană – bulgară.

 

Descrierea speciilor:

 

1. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus)

 

Specia cuibăreşte anual în arie, prin 3 – 4 perechi, în zona cu mlaştină permanentă şi vegetaţie emersă (stuf, papură) din partea estică, la limita cu pădurea.

Populaţia cuibăritoare poate creşte simţitor dacă aria s-ar reinunda. 

 

 
 

2. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax)

Apare doar în perioadele de migraţie, primăvara (aprilie-mai) şi toamna (august-noiembrie), rareori şi în timpul cuibăritului (iunie-iulie). De regulă poposesc pentru hrănire şi odihnă exemplare izolate sau grupuri mici de 3-5 exemplare, dar s-au observat până la 10 exemplare. Locurile preferate sunt bălţile permanente cu vegetaţie emersă şi lemnoasă inundată, dar şi sălciile de pe malurile Oltului. Prin renaturarea zonei inundabile numărul lor poate creşte, fiind posibilă şi instalarea unei colonii de cuibărit în pădure.

 

 

 

3. Egreta mică (Egretta garzetta)

Este specie de pasaj, care apare în perioada postnupţială (august-septembrie) şi prenupţială (aprilie-mai), prin 2-3 exemplare. Se hrăneşte în bălţile permanente sau temporare din interior şi pe malul Oltului.

Prin renaturarea zonei inundabile este posibilă instalarea unei colonii mixte cu alte specii de stârci.

 

 

4. Egreta mare (Ardea alba)

 

Specie de pasaj care apare anual în arie, între 1-20 exemplare. Perioadele de prezenţă sunt: martie-mai şi august-noiembrie. Exemplare izolate se observă şi iarna. Se hrăneşte şi staţionează în toate bălţile permanente şi temporare, dar şi în sălcetele de pe Olt.

 

 

5. Stârcul roşu (Ardea purpurea)

Apare doar ocazional, în diverse perioade ale anului, cu 1-2 exemplare. Se hrăneşte în bălţile permanente de la limita pădurii.

 
 
 

6.  Barza neagră (Ciconia nigra)

Este o pasăre de pasaj în principal, dar exemplare izolate sau 2-3 indivizi se hrănesc în mlaştinile ariei şi în perioada de cuibărit (mai-iulie), aparţinând probabil unor populaţii care cuibăresc în Perşani. Numărul maxim de exemplare identificat este de 15, în luna septembrie. Prin mărirea suprafeţei de zonă umedă din incinta rezervaţiei se prognozează o creştere a numărului de berze negre în timpul migraţiei de toamnă, posibil cu concentrări de câteva zeci de exemplare aflate pe ruta de migraţie care trece prin zonă.
 
 

 

7.   Barza albă (Ciconia ciconia)

Se hrăneşte adesea în mlaştinile permanente sau temporare din arie, atât în perioada de migraţie cât şi în cea de cuibărit. Numărul maxim înregistrat este de 30 exemplare în luna august. O creştere a suprafeţei habitatelor umede în rezervaţie ar genera concentrări mai mari ale speciei mai ales în migraţia de toamnă, însă şi în cea de reproducere pentru populaţia cuibăritoare în localităţile învecinare ariei.

 

 

8.    Raţa roşie (Aythya nyroca)

Specie de pasaj, care apare şi în perioada de cuibărit fără a cloci. De regulă s-au identificat 1-2 exemplare, numărul maxim de indivizi fiind 5. Staţionează şi se hrăneşte pe suprafaţa mlaştinilor permanente (limita cu pădurea) şi pe Olt. Renaturarea zonelor umede din incinta ariei ar creşte numărul raţelor roşii în zonă, iar specia ar cuibări. 

 

 

9.   Ferestraşul mic (Mergus albellus)

Specie de iarnă, care apare din noiembrie, dar nu este prezentă pe tot parcursul iernii, deplasându-se în lungul Oltului. Apare în grupuri mici de la 2 la 5 indivizi pe Olt.

 

 

 

 

 

10. Eretele de stuf (Circus aeruginosus)

Este o specie de pasaj, apărând ocazional şi în timpul cuibăritului, probabil prin exemplare care se reproduc la o anumită distanţă de rezervaţie. De regulă se hrănesc în zonele cu mlaştini şi stufăriş şi pe terenurile deschise din rezervaţie, prin exemplare izolate şi mai rar mici grupuri de până la 5 exemplare. Poate deveni specie cuibăritoare dacă se va reface vechiul stufăriş inundat din interiorul ariei, iar populaţia migratoare să crească semnificativ.

 

 
 11. Cresteţul pestriţ (Porzana porzana)

Specie de pasaj care apare prin exemplare solitare, dar au existat şi 4-5 exemplare în aceeaşi zi, în diferite puncte ale rezervaţiei. Preferă zonele mâloase din mlaştini şi vegetaţia emersă, unde se hrăneşte. În anul 2010, datorită viiturilor puternice din primăvară-vară, care au condus la stagnarea apei în câteva puncte din incintele existente, s-a creat un habitat specific, cu Carex spp., Glyceria spp., Lythrum salicaria etc. Nu este în prezent o specie cuibăritoare datorită lipsei unei suprafeţe de habitat tipic suficient de întinsă, însă prin renaturarea ariei va deveni cu siguranţă clocitoare în porţiunile cu apă mică (sub 30 cm) şi vegetaţie abundentă (mai ales rogoaze – Carex spp.).

 

 

12. Cresteţul cenuşiu (Porzana parva)

Specie este de pasaj, cu apariţii neregulate, în zona mlaştinilor unde se dezvoltă vegetaţie emersă (stuf, papură) şi apare mâl în perioadele mai secetoase. Mai rar se hrăneşte din mâlul de pe malul Oltului. Apare în ambele perioade de migraţie, prin 2-5 exemplare.

 

13.  Bătăuşul (Philomachus pugnax)

Specie de pasaj, care apare în perioadele aprilie-mai şi iulie-septembrie, poposind pentru hrănire în porţiunile cu apă mică (1-15 cm) şi mâl. Mai rar apare pe malul Oltului. În general, sunt mici grupuri, de 5-20 exemplare, monospecifice sau în compania altor specii de ţărm (fluierari). Prin reinundarea unor suprafeţe interioare rezervaţiei numărul acestora va creşte evident.

 

 

 

 

 

14.   Fluierarul de mlaştină (Tringa glareola)

Este o pasăre de pasaj, care apare îndeosebi toamna (iulie-august), mai rar primăvara (aprilie-mai). Se observă în general în grupuri mici de până la 10 exemplare, monospecifice sau alături de alte păsări de ţărm. Creşterea suprafeţei de mlaştini, cu apă mică (1-15 cm) şi mâl, ca rezultat al unei eventuale renaturări ar conduce la concentrări mai mari ale speciei în rezervaţie.

 

 

15.   Pescărelul albastru (Alcedo atthis)

Specie cuibăritoare pe malurile verticale ale Oltului, ce se hrăneşte şi în bălţile permanente sin rezervaţie.

 

 

 

 

 

 

 

Arii protejate incluse/ suprapuse 

Hârtibaciul de Sud

Oltul Superior

 

 

 Lucruri de văzut:

  • Peisajul mlaștinii
  • Birds Watching (Recomandăm tur ghidat)

 

Acces, trasee în aria protejată

 

La rezervaţie se poate ajunge pe drumul județean care face legătura între E60 și localitatea Racoș.

 

Reguli de vizitare a parcului

 

- Este interzis aprinderea focului în toată aria

- Aruncarea sau depozitarea gunoaielor de orice natură

- Este interzisă camparea

- Este interzisă recoltarea oualelor

- Este interzis spălatul în Olt sau in bălți cu substanță chimice

- Este interzis zgomotul

 

Vezi regulament

 

 

 

Facebook YouTube
©2017 Asociatia Carpaterra. Toate drepturile rezervate.