Site în actualizare

Cheile Dopca

Aria protejată de importanţă naţională  cod național 2.243 cod EEA 183645 CHEILE DOPCA

 

LOCALIZARE

 

Aria protejată are o suprafaţă de 2063 ha şi se află numai în comuna Hoghiz, iar din punct de vedere geografic în partea centrală-nordică a Munţilor Perşani, Grupa Centrală (cuprinsă între pasul Perşani la sud şi defileul Oltului din zona Augustin-Racoş la nord). Aria cuprinde în general bazinul hidrografic al Văii Marii, afluent stânga al Oltului în zona satului Dopca.

 

În aria protejată se ajunge de la Braşov mergând pe drumul spre Sighişoara (DN 13) până la km 42, apoi în dreapta pe drumul comunal care trece prin satul Bogata Olteană până în satul Dopca, cca 7 km de la ramificaţia din drumul naţional. La intrarea în sat, în dreapta se face un drum forestier care după 1.9 km ajunge la Barajul Dopca de unde începe aria geologică protejată. Acest acces în aria protejată este dinspre direcţia NV-V al sitului geologic. Mai există o posibilitate de acces dinspre partea de est a ariei, respectiv dinspre versantul răsăritean (bârsan, dinspre Ţara Bârsei) al Munţilor Perşani. Acesta pleacă din comuna Apaţa, urcă pe drumul forestier al Văii Bozomului şi de la capătul drumului continuă cu o potecă de ciobani ajungând după 3.8 km în aria protejată.

 

 

Importanţa ariei protejate

 

Arie protejată geologică de importanţă naţională.

Aria protejata este importanta deoarece, plimbandu-te de-a lungul vaii, poti vedea evolutia pamantului in aceasta zona, in diferite ere geologice, prin straturile geologice clar evidentiate.

Din punct de vedere geologic aria protejată este inclusă în ZONA CRISTALINO MEZOZOICĂ A CARPAŢILOR ORIENTALI, respectiv în Munţii Perşani, Grupa Centrală.

 

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o vechime de cca 800 milioane de ani vechime.

Aria geologică protejată Cheile Dopca se găseşte în zona formaţiunilor sedimentare, numite Sedimentarul transilvan.

 

Formaţiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de cca. 112 milioane de ani (Cretacicul Inferior) și cca. 94 milioane de ani (Cretacicul superior). Rocile din această formaţiune sunt calcarenite de Bogata reprezentând un calcar clastic și calcar recifal în care s-au dezvoltat formaţiunile carstice denumite Cheile Dopca.

 

Deasupra calcarenitelor se află conglomerate ce aparțin Miocenului. Acest contact vizibil pe malul stâng al Văii Mari are o însemnătate deosebită în stabilirea evoluţiei geologice a Bazinului Transilvaniei în raport cu zonele muntoase al Carpaţilor Orientali. Tocmai de aceea această discordanţă stratigrafică prezintă un interes ştiinţific major reprezentând un obiectiv de geopatrimoniu care trebuie conservat. Acesta este motivul declarării ariei protejate de tip geologic şi de importanţă naţională. Contactul dintre Sedimentarul transilvan al Munţilor Perşani reprezentat de calcarenitele de Bogata şi depozitele Bazinului Transilvaniei reprezentate ce conglomeratele din zona Cheilor Dopca poate fi urmărit pe o distanţă de cca 2.4 km

 

Descriere

 

Relieful ariei protejate este dominat de culmile secundare ale Munţilor Perşani. Aceste culmi formează cumpăna de ape care determină bazinul hidrografic al Văii Mari (apele Biroului, Iadului şi Hidlaşului) în care este dezvoltat sistemul de chei numit Cheile Dopca.

 

Sistemul de chei dezvoltat în acest bazin nu sunt spectaculoase prin dimensiune şi au o lungime de cca 5 km. Abruptul cheilor variază între 5 m şi 30-40 m înălţime şi alternează cu zone împădurite. Acest peisaj uneori este intrerupt de stânci izolate înconjurate de curgeri de grohotiş, izbucuri şi văi seci. Sistemul de chei este cuprins între altitudinile 500 – 607 m pe Valea Mare şi pârâul Biroului şi între altitudinile de 550 – 575 m pe Valea Iadului.

 

Principalul curs de apă, cel care a format şi Cheile Dopca este Valea Mare, afluent stânga al Oltului în dreptul satului Dopca, în zona Rezervaţiei Avifaunistice Cotul Turzunului.

 

În partea nord-vestică a ariei protejate, la ieşirea Văii Mari dintre munţi, prin bararea cursului de apă s-a format Lacul artificial de acumulare Dopca. El este situat la o distanţă de 15 km de oraşul Rupea şi cca. 1,5 km de localitatea Dopca şi are un volum util de 0,666 mil.mc.

 

În aria protejată Cheile Dopca habitatul cel mai răspândit este cel de pădure fiind alcătuit din fag, carpen şi gorun, formând un peisaj tipic al Perşanilor în care culmile sunt acoperite aproape în totalitate iar pe versanţi pădurea merge până la baza lor. În sectorul inferior al cheilor se remarcă vegetaţia specifică stâncăriilor calcaroase.

Rezervaţia Cheile Dopca reprezintă un perimetru cinegetic semnificativ fiind de fapt o prelungire spre nord – est a Pădurii Bogăţii, o cunoscută arie cu faună cinegetică importantă reprezentată de căprioare, cerbi, mistreţi, urşi, vulpi, lupi, râşi şi jderi.

În apele curate ale Văii Mari până în anii 80 trăiau păstrăvi şi lini ca un indicator al purităţii apei. Păsunatul intensiv din zona estică a ariei protejate au poluat aceste ape astfel că astăzi aceştia aproape au dispărut.     

 

Lucruri de văzut:

 

  • Peisajul cheilor
  • Lacul Dopca
  • Fauna diversificată
  • Flora specifică Munților Perșani

 

Acces, trasee în aria protejată

 

În aria protejată se ajunge de la Braşov mergând pe drumul spre Sighişoara (DN 13) până la km 42 , apoi în dreapta pe drumul comunal care trece prin satul Bogata Olteană până în satul Dopca, cca 7 km de la ramificaţia din drumul naţional. La intrarea în sat, în dreapta se face un drum forestier care după 1.9 km ajunge la Barajul Dopca de unde începe aria geologică protejată. Acest acces în aria protejată este dinspre direcţia NV-V al sitului geologic. Mai există o posibilitate de acces dinspre partea de est a ariei, respectiv dinspre versantul răsăritean (bârsan, dinspre Ţara Bârsei) al Munţilor Perşani. Acesta pleacă din comuna Apaţa, urcă pe drumul forestier al Văii Bozomului şi de la capătul drumului continuă cu o potecă de ciobani ajungând după 3.8 km în aria protejată.

 

Reguli de vizitare a parcului

 

Este interzis aprinderea focului în toată aria cu excepția zonelor special amenajate

- Aruncarea sau depozitarea gunoaielor de orice natură

- Este interzis pescuitul

- Este interzisă camparea în afara zonelor special amenajate

- Este interzisă recoltarea rocilor din aflorimente

- Este interzis spălatul în râu cu substanță chimice

 

Vezi regulament

 

 

 

Facebook YouTube
©2024 Asociatia Carpaterra. Toate drepturile rezervate.